Puternicele unde de şoc pe care state precum Grecia, Portugalia sau Irlanda încă le mai transmit către restul statelor europene nu s-au apropiat de final, ci, dimpotrivă, devin din ce în ce mai mult o sursă de îngrijorare. Finanţările obţinute atât de la Fondul Monetar Internaţional, cât şi de la Comisia Europeană par să nu fi fost suficiente şi nici suficient de bine administrate.

Ca orice problemă financiară majoră, principalele victime sunt atât în rândul populaţiei, cât şi în sistemul băncilor comerciale.

Din nefericire, nouă, românilor, istoria recentă în care băncile comerciale au avut mari probleme ne stârneşte încă vii emoţii. Cu greu au fost înlăturate amintirile despre falimentele, devalizările, bancrutele frauduloase care au lăsat agenţi economici sau persoane private fără niciun ban.

Din fericire, delocalizările internaţionale au făcut ca astăzi să activeze pe piaţa locală românească corporaţii financiare de prestigiu, care au un management performant al riscului şi o experienţă îndelungată în gestiunea şocurilor externe, însă acest lucru nu ar trebui să ne înlăture orice emoţie legată de sustenabilitatea lor financiară. Cazul Anglo Irish Bank este cât se poate de sugestiv.

Când spun acest lucru mă refer în primul rând la supraexpunerea de care au dat dovadă băncile din România în anii de boom economic, 2006-2008, astăzi fiind ameninţate de acea politică furibundă de acordare de credite în orice condiţii.

Lunar, Banca Centrală ne transmite informaţii îngrijorătoare privind creşterea galopantă a creditelor restante, neperformante, la bănci. Chiar dacă acestea sunt de regulă din categoria creditelor „cu buletinul”, iar valoarea lor nu este una deosebită, în termeni absoluţi sumele neîncasate de bănci devin din ce în ce mai mari.

În acest context, consider extrem de important ca într-un termen cât mai scurt să se recurgă la o evaluare specifică, denumită în jargonul financiar „test de stres”, asupra tuturor băncilor comerciale din România, nu numai asupra celor care sunt deţinute de capitaluri greceşti sau britanice.

În principal, testele riguroase de stres se fac după evaluarea lichidităţii imediate a unei bănci, după capacitatea lor de a mobiliza disponibilităţi financiare într-un termen extrem de scurt, la nivelul zilelor, raportat fie la cifra de afaceri, fie la expunere pe un anumit sector de investiţii sau credite.

În condiţiile în care vulnerabilităţile mondiale nu s-au epuizat şi tot mai multe voci profetice anunţă un nou val de provocări financiare, o nouă criză globală, consider că monitorizarea permanentă şi riguroasă a băncilor comerciale reprezintă o măsură preventivă extrem de utilă.

(Şedinţa Camerei Deputaţilor din 15 iunie 2011)