Colegiul 2 (2008-2016)

[raw]
[columns]
[column places=”2″]
[img align=”center” w=”450″ h=”515″ alt=”Colegiul 2 Suceava”]http://img.balan.ro/2013/05/Colegiul-2-Suceava.jpg[/img]
[/column]
[column places=”2″]
[info]

Colegiul Uninominal nr.2 Suceava este compus din următoarele unităţi administrativ teritoriale după cum urmează:

• Oraşul Salcea.

• Comunele: Adâncata, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei, Pătrăuţi

• Municipiul Suceava – cartierul Burdujeni

[/info]
[/column]
[/columns]
[divider]
[columns]
[column places=”2″]
[success]

Suceava

10 din 23 consilieri locali PNL (10 PNL, 7 PSD, 6 INDEPENDENŢI)
[/success]
[/column]
[column places=”2″]
[success]

Adâncata

6 din 13 consilieri locali PNL (6 PNL, 4 PSD, 2 UNPR, 1 INDEPENDENT)
[/success]
[/column]
[/columns]
[columns]
[column]
Primar

Ion Lungu

[img align=”center” w=”210″ h=”250″ alt=”Ion Lungu”]http://img.balan.ro/2013/05/Ion-Lungu-Suceava.jpg[/img]
[/column]
[column]
[notice]

Viceprimari

• • Harșovschi Lucian
• • Doroftei Ovidiu

Consilieri

• • Seredenciuc Viorel
• • Onofrei Gheorghe
• • Monacu Vasile
• • Enea Liviana
  
• • Crețu Cristian
• • Barbă Niculai
• • Prorociuc Daniel
  
• • Roibu Dan
  

[/notice]
[/column]
[column]
Primar

Cucu Viorel

[img align=”center” w=”210″ h=”250″ alt=”Viorel Cucu”]http://img.balan.ro/2013/05/Cucu-Viorel-Adancata.jpg[/img]
[/column]
[column]
[notice]
Viceprimar

• • Alucăi Gheorghe

Consilieri

• • Alucăi Dorel 
• • Aghiniţei Dumitru
• • Lupaşcu Constantin
• • Solonar Ciprian Florin
• • Spătaru Gelu

[/notice]
[/column]
[/columns]
[columns]
[column places=”2″]
[success]

Pătrăuţi

6 din 14 consilieri locali PNL (6 PNL, 5 PSD, 3 UNPR)

[/success]
[/column]
[column places=”2″]
[success]

Salcea

10 din 17 consilieri PNL (10 PNL, 5 PSD, 2 INDEPENDENŢI)
[/success]
[/column]
[/columns]
[columns]
[column]
Primar

Breabăn Vasile

[img align=”center” w=”210″ h=”250″ alt=”Vasile Breaban”]http://img.balan.ro/2013/05/Breaban-Vasile-Patrauti.jpg[/img]
[/column]
[column]
[notice]
Consilieri

• • Gorgan Gheorghe
• • Jureschi Ioan Radu
• • Meşteriuc Vasile
• • Croitor Vasile Gheorghe
• • Holca Vasile
• • Jureschi Constantin

[/notice]
[/column]
[column]
Primar

Ilie Lungu

[img align=”center” w=”210″ h=”250″ alt=”Ilie Lungu”]http://img.balan.ro/2013/05/Ilie-Lungu-Salcea.jpg[/img]
[/column]
[column]
[notice]
Viceprimar

• • Brînzei Constantin

Consilieri

• • Abogătoae Gheorghe
• • Ungureanu Dumitru
• • Irimia I Mihai
• • Leonte Todirel
• • Brînzei Constantin
• • Leocov Mihai
• • Ciobanu Gheorghe
• • Gîză Mihai 
• • Lubera Viorel

[/notice]
[/column]
[/columns]
[columns]
[column places=”2″]
[success]

Ipoteşti

10 din 15 consilieri locali PNL (10 PNL, 2 PSD, 3 INDEPENDENŢI)
[/success]
[/column]
[column places=”2″]
[success]

Mitocul Dragomirnei

6 din 13 consilieri locali PNL (6 PNL, 5 PSD, 1 CRLR, 1 INDEPENDENT)
[/success]
[/column]
[/columns]
[columns]
[column]
Primar

Corjuc Ioan

[img align=”center” w=”210″ h=”250″ alt=”Dumitru Corjuc”]http://img.balan.ro/2013/05/Dumitru-Corjuc-Ipotesti.jpg[/img]
[/column]
[column]
[notice]
Viceprimar

• • Tofan Augustin

Consilieri

• • Duciuc Ion
• • Gulei Dumitru
• • Sidoriuc Cătălin 
• • Lubanovici Viorel
• • Luca Cornelia Olimpia
• • Nichiţoi Gheorghe
• • Papuc Maria
• • Scolobiuc Maricica
• • Gulei Corneliu

[/notice]
[/column]
[column]
Primar

Solcan Dănuţ

[img align=”center” w=”210″ h=”250″ alt=”Danut Solcan”]http://img.balan.ro/2013/05/Danut-Solcan-Mitocu-Dragomirnei.jpg[/img]
[/column]
[column]
[notice]
Viceprimar

• • Hostiuc Viorel

Consilieri

• • Rusu Petrica
• • Ailincăi Cristinel
• • Davidiuc Maricica
• • Goraş Ioan
• • Pentiuc Aurel

[/notice]
[/column]
[/columns]
[divider]
[tabs]
[tab title=”Adâncata”]
Adâncata are în componenţă 3 sate: Adâncata (reşedinţă de comună), Călugăreni şi Feteşti.
Denumirea satului nu vine numai de la pozitia terenului ci şi de la Bejenari, care au căutat loc mai adânc în pădure. Denumirea variază: Dâncata Ungureni (venita de la unguri), Adâncata Berhometele, ţinutul Sucevei, ţinutul Dorohoi, Siret, Ocolul Berheiu şi altele. A facut parte din judetul Dorohoi şi a trecut în anul 1928 la Suceava la cererea locuitorilor. In anul 1596 satul este dat de Teodor Movilă ca zestre Mănăstirii Teodoreni din Burdujeni, devenind sat mănăstiresc, cu bir şi obligaţii către mănăstire.
Prin împărţirea administrativ-teritorială din anul 1968, comuna Hănţeşti este desfiinţată, Adâncata devenind centrul administrativ al comunei, care-i poartă astăzi numele. Populaţia comunei a crescut continuu ajungând în prezent la peste 8000 de locuitori.
[divider]

[/tab]
[tab title=”Burdujeni”]
Străzile
[list style=”unordered” type=”type-1″]
Jean Bart, Aleea Dumbrăvii, Pictor Dumitru Dacian, Pictor Romeo Calancea, Gh. Doja nr. 101-137 şi 94-142, Anton Holban, Arţarului, Eugen Lovinescu, Fagului, Frasinului, Ion Dragoslav, Mihai Băcescu, Nicolae Istrati, Nicu Gane, Plopului, Socului
Florilor, Nicolae Iorga, Privighetorii, Putna
Baladei, Lt. Mircea Damaschin, Şoimului, Celulozei, Calea Burdujeni nr. 1-5/2-6, Rarăului, Călimani, Calea Unirii nr. 21-59/22-102
Grigore Antipa, G-ral Iacob Zadik, Cuza Vodă, Gh. Doja nr. 139-237/144-198, Calea Burdujeni nr. 7-35/8- 24, Avântului
Aurora , Rândunicii, Brânduşei, Tineretului nr. 1-5/2-6, Tineretului nr. 7-13/8-12, Păcii nr. 1-5,17-19/4-6
Eroilor, Păcii nr. 21/8-14, Prieteniei, Păcii nr. 7-15/2, Amurgului, Bujorilor, Bazelor, Muncii
Dr. Victor Babeş, Carierei, Căprioarei, Înfrăţirii, Mioriţei, Pictor Panaiteanu, Lev Tolstoi, Plevnei, Nicolae Grigorescu, Ecaterina Teodoroiu
Alunului, Crângului, Cpt. Grigore Andrei, 22 Decembrie, Dobrilă Eugen, Eternităţii, Fagetului, Iasomiei, Pictor Ştefan Luchian, Molidului, Ion Nistor, Ştefan Răzvan, Spicului, Matei Milo, Pietrăriei, Tiberiu Popeia, Vasile Pârvan, Cabanei
[/list]
[divider]

[/tab]
[tab title=”Ipoteşti”]
Deşi toponimul creează adeseori confuzii, Ipoteştiul Sucevei este aşezat în nord-estul Podişului Fălticeni, în imediata apropiere a văii râului Suceava.
Ipoteştenii sunt urmaşii strămoşilor moldoveni şi au o istorie veche. În perioada când Imperiul Austro-Ungar a ataşat Bucovina ţinutului ucrainean Galiţia, autorităţile din Galiţia au ucrainizat numele românilor din Ipoteşti. Ulterior Bucovina a fost despărţită de Galiţia. Dovada că ipoteştenii sunt români este portul românesc păstrat de veacuri; nepoţii povestesc că bunicilor sau străbunicilor lor le-a fost schimbat numele (ucrainizat). Exemple: Crasi – Roşu, Cozmiuc – Cozma, Negriuc – Negru, Antoneac – Anton etc., dar au mai fost aduşi şi etnici ucraineni ca să se amestece cu ipoteştenii români.
Ipoteştenii nu au avut niciodată costume căzăceşti, şcoala în limba ucraineană le-a fost impusă forţat, ei au vrut întodeauna să aibă şcoala în limba română şi au avut-o înainte de-al doilea război mondial, iar după multe demersuri au obţinut şcoala în limba română după câţiva ani de şcoală în limba ucraineană. În timpul Imperiului Austro-Ungar datorita unei localnice din Ipoteşti s-a obţinut predarea limbii române în Bucovina. Ipoteşti face legătura dintre Suceava şi Bosanci.
Relieful se înfăţişează ca o alternanţă de platouri structurale, coline şi dealuri în care valea Sucevei şi a afluenţilor ei şi-au croit drum. Apele sunt, de fapt, răspunzătoare în cea mai mare parte de modelarea reliefului Podişului Fălticeni. Comuna Ipoteşti este situată pe treapta cea mai înaltă a unui amfiteatru natural ce domină zona, respectiv între Dealul Cetăţii (368 m) şi Dealul Tătăraşi (385 m). Localităţile Lisaura şi Tişăuţi, care fac parte din comună, se află pe malul drept al râului Suceava. Aici, alunecările de teren se produc pe fondul lipsei de vegetaţie şi al existenţei unui versant destul de abrupt.
[divider]

[/tab]
[tab title=”Mitocul Dragomirnei”]
Mitocul Dragorminei este o comună în judeţul Suceava, situată la 8 km nord de municipiul Suceava. Are o populaţie de 3.998 de locuitori şi este compusă din 4 sate:
[list style=”unordered” type=”type-1″]
Mitocu Dragomirnei
Mitocaş
Dragomirna
Lipoveni
[/list]
[divider]

[/tab]
[tab title=”Pătrăuţi”]
Pătrăuţi este o localitate în judeţul Suceava.
Biserica “Sfânta Cruce” din Pătrăuţi a fost construită în 1487. Biserica a fost construită de Sfântul Ştefan cel Mare şi este prima biserică păstrată de la acest voievod. Astăzi biserica este Monument înscris pe lista Patrimoniului Mondial. Este singura biserică a lui Ştefan cel Mare care n-a fost restaurată niciodată.
[divider]

[/tab]
[tab title=”Salcea”]
Salcea este un oraş în judeţul Suceava.
Are o populaţie de 9.269 locuitori. Se situează la circa 11 km est de municipiul Suceava şi este cunoscut pentru prezenţa în apropiere a Aeroportului Suceava.
Oraşul Salcea este aşezat în Podişul Dragomirnei, subunitate a Podişului Sucevei, într-o regiune climatică specifică dealurilor joase, la care se adaugă influenţele scandinavo – baltice. Poziţionat în vecinătatea municipiul reşedinţă de judeţ – Suceava, localitatea este străbătută de DN 29, care asigură legătura cu municipiul Botoşani.
Primele documente care vorbesc despre localitatea Salcea datează din secolul XVII. Ulterior Salcea a avut statutul de comună până în 2003, când locuitorii acestei localităţi s-au pronunţat, prin referendum, pentru ridicarea aşezării la rang de oraş de gradul III. Noul oraş are în componenţa sa fostele sate Plopeni, Salcea şi Văratic, iar Prelipca are statut de sat afiliat oraşului.
Populaţia aşezării este de aproximativ 8.494 de locuitori, care în cea mai mare parte este de naţionalitate română. Există şi o comunitate formată din rromi, care trăiesc în cartierele Salcea şi Văratic. Din punct de vedere religios predomină cultul creştin ortodox, secondat de o serie de culte neoprotestante – Creştini după Evanghelie, penticostali, baptişti.
În ceea ce priveşte aspectul economic se constată o transformare a localităţii. Dacă în perioada de dinainte de 1989, aproximativ 70% din populaţia activă îşi desfăşura activitatea în unităţile industriale din municipiul Suceava, după 1990, acest procent s-a redus drastic, coborând la aproximativ 3 %. Foştii muncitori au devenit fermieri şi au continuat tradiţia de cultivării pământului, mai ales la Prelipca şi Văratec. În prezent peste 96 % din populaţia activă se ocupă cu activităţi agricole, iar restul lucrează în sectorul secundar şi terţiar.
Aproximativ 65 % din populaţia cu vârste cuprinse între 18 – 30 de ani a emigrat în alte ţări ale Uniunii Europene pentru aşi căuta un loc de muncă. Acest lucru s-a reflectat în nivelul de viaţă al multor familii care sunt ajutate de membrii plecaţi în afara ţării. Astfel a început să crească numărul utilajelor agricole din localitate ( tractoare, remorci, semănători etc. ), numărul caselor nou construite, produselor electro-casnice din gospodăriile populaţiei şi nu în ultimul rând numărul autoturismelor proprietate personală.
Din punct de vedere al instruirii, persoanele de peste 60 de ani, care reprezintă 35 % din locuitorii oraşului, au absolvit învăţământul gimnazial, persoanele cu vârstă cuprinsă între 35 şi 60 de ani , cu o pondere de 45 % au ca pregătire şcoli profesionale şi licee, segmentul de vârstă 15 – 35 de ani ce reprezintă 15 % au absolvit cursurile liceale, postliceale şi universitare, restul populaţiei urmează cursurile şcolilor din oraş.
[divider]

[/tab]
[/tabs]
[/raw]