Ioan Bălan

Care este atitudinea electoratului din colegiul dumneavoastră în ceea ce privește măsurile luate de Guvern, anunțate de Președinție, de reducere a salariilor, pensiilor și a celorlalte chetuieli sociale?

Să nu credeți că atitudinea oamenilor din colegiul meu este diferită de atitudinea generală a românilor. Cu siguranță, atunci când îți este afectat venitul într-un fel sau altul, există o stare de discomfort. Problema cea mai mare esite în zona oamenilor cu venituri foarte mici, cu pensii mici. Cunoaștem cu toții raționamentul președintelui Băsescu, când a anunțat această formulă de reducere a pensiilor și a salariilor pentru o perioadă scurtă, să zicem până la sfârșitul anului. Explicațiile date de președinte au o logică în ceea ce privește aplicarea acestor măsuri la nivelul întregii țări. Ne preocupă în mod deosebit în acest moment protejarea celor cu venituri mici și foarte mici. Că este sau nu necesară această măsură, cu toți știm că da. Cum o vom pune în practică și ce repercursiuni va avea asupra oamenilor, vom vedea în aceste zile. Oamenii privesc cu reticență sau chiar cu îngrijorare aceste măsuri. S-a pus în presă întrebarea de ce președintele Băsescu a anunțat aceste măsuri excepționale care în opinia noastră ca partid aflat la guvernare trebuiau luate. Cred că președintele și-a asumat rolul de a media între guvern pe de o parte și cetenii țării pe de altă parte, pentru că el este omul care în România a obținut cele mai multe voturi la un scrutin desfășurat de curând. Dacă am face o comparație între ceea ce se întâmplă într-o familie și ceea ce se întâmplă în România de astăzi, am putea spune astfel. Cel care este capul familiei, fie acesta tatăl, are cancer. În țara noastră, când un prieten, o rudă apropiată i se întâmplă să aibă această boală necruțătoare, noi îl păcălim. Îi spunem că are o altă boală, de care se va vindeca repede. Președintele nu a vrut să procedeze așa. A venit și ne-a spus clar – România are cancer. Pentru asta trebuie să luăm niște măsuri drastice. Știe toată lumea că la o boală de această factură se iau măsuri drastice. Nu intrăm în amănuntele diagnosticului. Astăzi România are nevoie de niște măsuri drastice iar dacă unii au spus-o, alții nu, alții au spus-o cu jumătate de gură, situația în care ne aflăm acum se datorează în mare parte nouă, politicienilor. De fiecare dată când guvernele s-au schimbat au venit garnituri noi și pentru o liniște socială în instituții și ministere, garniturile noi nu le-au înlocuit pe cele vechi ci le-au completat. Astăzi ne trezim că avem un aparat extraordinar de mare de funcționari publici. În condițiile acestea soluția de reducere a salariilor este cea care se poate lua cel mai ușor și care provoacă cele mai puține drame. Soluția finală este ca aparatul birocratic, funcționăresc să fie redus cu minim 25%. Realitatea ne arată că pentru a funcționa bine acest sistem trebuie să reducem efectivul de funcționari cu 40%.

Este pregătit sectorul privat să preia pe toți acești oameni?

Nu este pregătit sectorul privat să absoarbă masă de oameni disponibilizațI din rândul funcționarilor publici. Marea greșeală nu vine din faptul că nu s-a gestionat astăzi bine lucrurile. Acestea nu au fost gestionate bine cu mult timp înainte. Nu dau vina pe politicienii dinainte, dar au fost anii 2007 – 2008 de boom economic. Dacă atunci se luau măsurile corecte și se disponibilizau acești oameni din sistem public ar fi fost absorbiți cu multă ușurință în sistemul privat. Cu alte cuvinte își găseau atunci ușor un loc de muncă. Astăzi lucrurile nu mai sunt la fel. Criza a influențat în primul rând sectorul privat unde s-au produs primele reașezări de personal. De aceea s-a optat acum pentru această măsură provizorie de reducere a salariilor din sistemul bugetar. Dar nu aceasta este soluția. Pentru a reechilibra sistemul, trebuie recreat un aparat de fucționari publici viabil și foarte suplu.

Ce speranțe și ce garanții oferiți celor care v-au votat că într-un intervat rezonabil de timp situația economică generală și cea particulară, a familiilor celor care v-au votat în colegiul dumneavoastră va revenii la normal ?

Acum, eu ca parlamentar am o responsabilitate mult mai mare față de parlamentarii din vechile legislaturi pentru că sunt ales prin vot uninominal. Oamenii mi-au acordat încredere mie personal și de aici vine o mai mare responsabilitate. În campania electorală am anticipat oarecum situația precară pe care o vom parcurge din punct de vedere a bugetului, în următoarea perioadă. Nu m-am hazardat să fac promisiuni pe care în această situație nu le-aș putea duce la îndeplinire. Consider că oamenii care mă știu, din colegiul meu șI cărora am încercat să le fiu pe cât posibil aproape, au înțeles situația actuală. Ce am promis, încet – încet am căutat să duc la bun sfârșit. Mai am câteva obiective pe care trebuie să le duc la îndeplinire și mă voi ține de cuvânt.

Ca membru în comisia de control al SRI din Camera Deputaților cum vedeți noile atitudini legate de predate în limba maternă a geografiei și istoriei, care a repus în discuție « cauza națională » care acum câțiva ani a construit un vehicul politic precum Partidul România Mare ?

Voi răspunde că parlamentar în primul rând și după aceea ca membru al comisiei de supraveghere a SRI. Realitatea în România de astăzi este alta decât cea din anii ’90, atunci când Partidul România Mare își făcea un titlu de glorie din a-i « surghiuni », pe maghiari. Astăzi România este membră a Uniunii Europene. Altele sun prioritățiile și aspirațiile cetățeniilor țării noastre în cadrul Uniunii Europene. La care aspirații noi am achiesat. Nu mai reprezintă o spaimă pentru România cauza maghiară. Astfel de lucruri se întâmplă peste tot în Europa. Este firesc ca minoritățile să se bată pentru identitatea proprie.Nu cred că este un impedinemt major acest lucru. Cred că înțelepciunea românului va face ca toate aceste lucruri să se încadreze într-o normalitate firească. Nici într-un fel siguranța națională nu va fi pusă în pericol prin aceste prevederi ale noii legi a educației.

Se discută mult depsre faptul că România este țara cu cele mai multe servicii secrete. Acestea generează în mod corespunzător cheltuieli importante de la bugetul de stat. În calitate de controlor SRI, cât de eficient credeți că se cheltuiesc banii în această structură ?

Ținând cont de specificul acestui serviciu nu putem discuta în mod absolut de felul în care se cheltuiesc banii în acestă structură. Ce pot spune dspre această instituție, contrar percepției pe care o avem mulți dintre noi vă spun cu siguranță că nu are nicio legătură cu fosta Securitate, dinainte de 1989. Este un serviciu nou, cu oamenii tineri, majoritatea fiind formați după 1989, foarte puțini sunt mai sunt rămași în structură dinainte de acest an. Este un  serviciu despre care tocmai pentru că nu știm prea multe despre el arată că este eficient. Eficiența unui serviciu secret nu rezultă din explicațiile pe care le dau eu sau alții despre el ci din acțiunile pe care le desfășoară și rezultatul acestora. Știu că SRI colaborează foarte bine cu celelalte instituții de profil din țările Uniunii Europene și este apreciat foarte bine. Am participat la o serie de analize ale activității serviciului și am fost surprins de modul profesionist în care se desfășoară activitatea în Serviciul Român de Informații.

Ca om de afaceri, acum suspendat din toate fucțiile administrative, cum vedeți relansarea ecomonică a județului Suceava cu tot ceea ce implică aceasta, în condițiile în care activitatea economică este unica producătoare de bani pentru bugetul statului. Către ce activități ar trebui să se îndrepte investitorii din Suceava ca să nu fie din start condamanți la faliment?

Mi-ar fi mai ușor să prezint o viziune politico-economică a noastră, venită din zona administrativă a județului Suceava. Președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur se zbate, numai el știe cum, în a face cunoscut județul Suceava atât în România cât și în Uniunea Europeană pentru a atrage turiști. Știu că eforturile sunt foarte mari. Ce are ca fond județul Suceava sunt obiectivele turistice deosebite, stațil deosebit de pitoresc și ospitatilatea deja recunoscută. Obigația noastră ca oamenii politici și a celor din administrația județeană este acea de a crea infrastructura pentru ca aceste obiective turistice să poate intra în circuitul turistic european de adevăratelea. Mă refer și la acestă poartă de intrare în județ – Aeroportul Salcea, care se află în colegiul pe care îl reprezint. Am promis și în campania electorală că mă voi ocupa în mod special de modernizarea acestuia. Reprezintă o prioritate pentru noi, oamenii politici, dar și pentru administrație modernizarea acestui aeroport. Pe de altă parte atenția noastră se îndreaptă asupra modernizării drumurilor județene. Avem un proiect preluat încă din campania electorală, acela de a lega Romanul de Siret prin modernizarea DN17. Din păcate investiția a fost întârziată de lipsa fondurilor de la Ministerul Transporturilor. Încercăm să prindem această investiție ca și proiectare urmând ca demararea lucrărilor să se facă cât mai repede. îmi este greu să fac o prognoză, cum că o anumită activitate ar avea mai multe șanse. Dar ce am văzut că se cere înafară și unde putem fi competitivi sunt produsele bio, naturale care sunt foarte cerute pe piața europeană și pentru care se plătesc prețuri foarte bune. Problema este colectarea și distribuția acestor produse în spațiul comunitar. S-a discutat cu ministrul agriculturii pentru a se crea depozite de preluare angro în care firme din Uniunea Europeană să vină să preia astfel de mărfuri. Cererea este foarte mare dar nu poate să vină astfel de firme pe la porta fiecărui cetățean să întrebe dacă au sau nu produse bio. Aici ne revine nouă rolul de a asigura o interfață între producători și consumatorii comunitari.

În calitate de secretar al Organizației Județene a PDL sunteți cel mai implicat în organizarea alegerilor ce se preconizează în perioada următoare. Care sunt modificările organizatorice care se preconizează ?

Sunt două viziuni organizatorice noi. Odată s-au făcut alegeri pe secțiile de votare și pe colegii de deputați. Până acum nu am avut organizații pe secțiile de votare. De la nivel național avem un calerdar de alegeri, care cuprinde alegeri pe birouri permanente la nivelul secțiilor de votare, birouri permanente locale, birouri permanente de colegii care le cuprind și pe celelalte două și birouri permanente județene. La primul nivel s-au încheiat alegerile, și suntem în plină desfășurare a alegerilor pe birouri permanente locale, la o dată care se va stabili în zilele următoare, iar pentru alegerea biroului permanent județean, inclusiv a președintelui Organizației Județene a PDL Suceava alegerile voi avea loc pe 4 iulie.

S-a discutat tot mai intens despre amânarea alegerilor la nivel național în condițiile în care membrii marcanți al PDL au multă treabă la guvern și nu au vreme să se ocupe de partea politică a activității lor. Cum vedeți dumneavoastră rezolvată această problemă ?

La nivel național s-a luat decizia să despărțim un pic zona politică de cea administrativă, fie ea județeană, locală sau națională. Avem mulți miniștri care au fucții foarte importante în partid ce presupun o mare implicare și în aceste condiții le-ar rămâne mai puțin timp pentru activitățile administrative. În aceste condiții s-a luat hotărârea ca partea politică să fie gestionată de oameni mai puțin implicați administrativ. S-a luat hotărârea amânării alegerilor la nivel central, fără stabilirea unei date.

Referitor la organizația biroului permanent pe colegiul vă pot spune că este o organizație nouă. Până acum structurile Partidului Democrat Liberal a fost organizat pe zone. Județul Suceava era împărțit în 10 zone care nu mai corespundeau cu geografia colegiilor. În aceste condiții s-a refăcut organizarea teritorială. În principiu s-a hotărât că acolo unde avem deja un parlamentar, acesta să fie coordonatorul colegiului, iar trecând prin alegeri poate să rămână președintele acelui colegiul. În colegiile în care parlamentarii sunt colegi de ai noștri din partidele de opoziții vom trece prin alegeri și să stabilim un preșendinte. Horărârea Partidului Democrat Liberal este acea că nu este obligatoriu ca președintele ales pe colegiu, chiar fie el și parlamentar astăzi, să fie următorul nostru candidat pe acel colegiu.